Conventia matrimoniala, care in limbajul obisnuit ar fi “contractul prenuptial”, este prevazuta de noul Cod civil si reprezinta, practic, modalitatea prin care parţile isi separa bunurile. Un contract prenuptial este un document legal care se incheie intre cei doi soti inainte de oficializarea casatoriei. Clauzele incluse într-un astfel de contract pot varia de la un caz la altul, dar, în general, acestea stipulează modul în care vor fi împărţite bunurile în cazul unui eventual divorţ.
În realitate, acest contract reprezintă o măsură de precauţie pentru care veţi fi recunoscători în situaţia unui divorţ. Cifrele cu privire la rata divorţurilor sunt alarmante: aproximativ 50% din cuplurile căsătorite ajung la un divorţ şi, când se pune problema împărţirii bunurilor, deseori se pleacă de la premisa că acestea vor fi împărţite în cote egale de ½. Acest procent nu este întotdeauna unul corect, mai ales în situaţia în care unul dintre parteneri a avut o contribuţie financiară mult mai însemnată decât celalălt la dobândirea bunurilor.
De asemenea, puteţi privi această măsură ca fiind una de protecţie nu doar pentru dumneavoastră, cât şi/ sau mai ales pentru cei care depind de dumneavoastră, ca de exemplu părinţii sau copiii dintr-o căsnicie anterioară (cu privire la copiii rezultaţi din prezenta casatorie, contractul trebuie să conţină în mod obligatoriu clauze referitoare la viitorul financiar al acestora).
Valabilitatea, recunoaşterea şi punerea în executare a acestor contracte depinde de mai mulţi factori, cum ar fi:
Contractul trebuie să fi fost semnat cu cel puţin 20 de zile înainte de încheierea căsătoriei.
Mai mult, fiind un act civil liber consimţit de cei doi viitori soţi, convenţia poate include bunurile avute de fiecare înaintea căsătoriei, care în actualul cod nu pot face obiectul partajului judiciar.
În lipsa acestei “convenţii matrimoniale” se aplică actualele prevederi, conform cărora în caz de divorţ bunurile se împart în mod egal între cei doi soţi.
Contractul prenupţial nu se suprapune identic peste reglementarea convenţiei matrimoniale.
Noul Cod civil prevede trei tipuri de regimuri matrimoniale:
Alegerea unui alt regim juridic decât cel al comunităţii legale (care era singurul permis de lege până la intrarea în vigoare a noului Cod civil), se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale: practic părţile trec de la regimul comunităţii legale la regimul comunităţii convenţionale de bunuri sau se stabilesc să aleagă regimul separaţiei de bunuri.
Convenţia matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimţământul tuturor părţilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială şi având conţinut stabilit dinainte. Nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu nulitatea absolută a actului.
Se poate încheia înainte de căsătorie (şi atunci va produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei); în timpul căsătoriei (şi atunci va produce efecte de la data prevăzută de părţi sau, în lipsă, de la data încheierii ei).
Obiectul convenţiei matrimoniale îl constituie regimul matrimonial pe care soţii îl aleg ca alternativă la regimul matrimonial legal.
Convenţia matrimonială se supune dispoziţiilor legale privind regimul matrimonial ales, cu excepţia cazurilor speciale prevăzute de lege; în caz contrar, convenţia devine nulă în mod absolut. Prin convenţie matrimonială nu pot fi încălcate regulile imperative comune tuturor regimurilor matrimoniale. Nu poate aduce atingere egalităţii dintre soţi, autorităţii părinteşti sau transmiterii moştenirii legale.
Clauza de preciput este dreptul de a lua unul sau mai multe bunuri comune înainte de partaj.
Prin convenţie matrimonială se poate conveni ca soţul supravieţuitor să preia fără plată, înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deţinute în devălmăşie (drept de proprietate asupra unui bun nedivizat în cotă parte) sau în coproprietate. Poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soţi sau numai în favoarea unuia dintre ei. Nu este supusă raportului donaţiilor (obligaţie pe care o au descendenţii şi soţul supravieţuitor de a aduce la masa succesorală bunurile primite ca donaţie de la defunct), ci numai reducţiunii liberalităţilor (restrângere prin hotărâre judecătorească a deciziei unei persoane decedate de a-şi dona bunurile dacă prin aceasta s-a afectat rezerva succesorală a anumitor moştenitori).
Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări, chiar înainte de încetarea convenţiei matrimoniale, bunurile ce fac obiectul clauzei. Devine inaplicabilă atunci când comunitatea încetează în timpul vieţii soţilor, când soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător ori când aceştia au decedat în acelaşi timp sau când bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni. Executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent.
Pentru a fi opozabile terţilor, convenţiile matrimoniale se înscriu în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale.
După autentificarea convenţiei matrimoniale în timpul căsătoriei sau după primirea copiei de pe actul căsătoriei (de la ofiţerul de stare civilă), notarul public expediază, din oficiu, un exemplar al convenţiei către:
Orice persoană poate cerceta Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale şi poate solicita, în condiţiile legii, eliberarea de extrase de certificate, fără a fi obligată să justifice vreun interes.
Convenţia matrimonială nu poate fi opusă terţilor cu privire la actele încheiate de aceştia cu unul dintre soţi, decât dacă au fost îndeplinite formalităţile de publicitate menţionale sau dacă terţii au cunoscut-o pe altă cale. Aceasta înseamnă că, dacă există un act secret cu privire la regimul matrimonial, atunci el produce efecte numai între soţi şi nu poate fi opus terţilor decât dacă se face dovada că terţul a ştiut conţinutul acestui act pentru care nu s-au îndeplinit formalităţile de publicitate. Convenţia matrimonială nu poate fi opusă terţilor cu privire la actele încheiate de aceştia cu oricare dintre soţi înainte de încheierea căsătoriei.
Convenţia matrimonială poate fi modificată înainte de încheierea căsătoriei, în aceleaşi condiţii cerute pentru încheierea ei. Dispoziţiile privind publicitatea şi respectiv inopozabilitatea convenţiei matrimoniale sunt aplicabile.
Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani şi pentru motive temeinice, având avizul medical şi acordul ocrotitorului legal, se poate căsători, poate încheia sau modifica o convenţie matrimonială numai cu încuviinţarea ocrotitorului său legal şi cu autorizarea instanţei de tutelă. În lipsa încuviinţării sau a autorizării, convenţia încheiată de minor poate fi anulată în condiţiile prevăzute de lege. Acţiunea în anulare nu poate fi formulată dacă a trecut un an de la încheierea căsătoriei.
În cazul în care convenţia matrimonială este nulă sau anulată, între soţi se aplică regimul comunităţii legale, fără a fi afectate drepturile dobândite de terţii de bună-credinţă.
Av. Coltuc Marius Vicenţiu
Scris de Casa de avocatura Coltuc
Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita; …
Citeste mai departe ›
In cazul in care cei doi soti au copii minori din casatorie, o data cu procesul de divort, se va stabili si: incredintarea minorilor catre unul dintre parinti sau catre …
Citeste mai departe ›
Noul Cod Civil ofera un set nou de reguli si reglementari, care poate afecta viata personala a multor romani. Definita ca “promisiunea reciproca de a incheia casatoria”, logodna este reglementata …
Citeste mai departe ›
Starea de concubinaj se caracterizeaza prin urmatoarele: – uniune de viata in comun; – apartenta exterioara a unui menaj; – libertatea juridica de a se casatori. In ceea ce priveste …
Citeste mai departe ›
Din perspectiva Guvernului, noul Cod al Muncii ar prezenta numeroase beneficii atat pentru angajator, cat si pentru salariati. De cealalta parte, cei vizati nu sunt tocmai multumiti de noile schimbari. …
Citeste mai departe ›
Potrivit Codului Familiei, parintii trebuie sa contribuie deopotriva la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului. Pensia de intretinere (pensia alimentara) va fi solutionata sub forma unei …
Citeste mai departe ›